QUOTE(simina_ana @ Oct 17 2009, 01:14 AM)
Ia uitati ce am gasit pe alt topic.....sper sa nu va suparati ca l-am copiat si "l-am adus" aici....mie mi s-a parut interesant
DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA
Aprecierea regimului de activitate si odihna
a copiilor cu vârste 0-3 ani
Aprecierea dezvoltarii neuropsihice pentru varstele 0-3 ani se face inregistrand raspunsurile organismului intr-un inventar de reactii comportamentale considerate ca normale pentru fiecare varsta.
1. IN CADRUL COMPORTAMENTULUI MOTOR, se urmaresc:
- motricitatea in decubit dorsal (cap, trunchi, membre)
- motricitatea in decubit ventral (cap, trunchi, membre)
- pozitia sezand, posturi de echilibru
- ortostatismul, mersul, alergarea
- controlul vertical, deplasarea pe verticala (urcat, coborat scara).
PRINCIPALELE REPERE:
a) In DECUBIT DORSAL: - la 15 zile – tine capul flectat lateral;
- la 3 luni – mentine capul in plan median;
- la 4 luni – sustinut de antebraț ridica capul si umerii;
- la 6 luni – se intoarce din pozitia dorsala in pozitia ventrala.
In DECUBIT VENTRAL:
- la 1 luna – isi desprinde barbia, cateva momente, de planul patului
- la 2 luni – ridica pentru cateva momente capul si umerii
- la 3 luni – ia sprijin pe antebrate si tine capul si umerii ridicati
- la 8 luni – se intoarce din pozitie de decubit ventral in pozitie de decubit dorsal
c) DEZVOLTAREA POSTURILOR (pozitia așezat, ortostatismul, mersul):
- la 3 luni – ajutat isi mentine capul cu dificultate
- la 5 luni – șade cu sprijin
- la 7 luni – șade fara sprijin, scurt timp
- la 8 luni – șade fara sprijin, timp indelungat
- la 9 luni – se ridica din pozitie culcat in pozitie asezat
- la 8-10 luni – se târește, se ridica in picioare cu ajutor
- la 9-11 luni – merge cu sprijin
- la 12 luni – merge fara ajutor (se considera patologica intarzierea peste 18 luni)
- la 15 luni – se ridica si se aseaza singur; merge mai bine; se apleaca pentru a lua jucaria
- la 16 1/2 luni – merge lateral
- la 18 luni – se poate ridica pe varful picioarelor
- la 21 luni – fuge, insa cu genunchii in extensie; merge inapoi cu spatele, urca cateva trepte de scara fara ajutor
- la 24 luni – loveste o minge cu piciorul, fara sprijin; se cațără pe un scaun
- la 30-33 luni – poate merge pe vârfuri; merge pe o linie dreapta; poate sta intr-un picior;
- la 36 luni – pedaleaza pe bicicleta, urca si coboara scara alternand picioarele pe fiecare treapta.
d) COORDONAREA MOTORIE
- la 2-3 luni – e prezent reflexul tonic al mâinii
- la 4 luni – apuca cu toata mâna
- la 6 luni – apuca cu degetele flectate
- la 8-9 luni – apuca cu degetul mare opozabil
- la 11-12 luni – apuca cu pensa police-index
- la 5-6 luni – intinde mana dupa obiecte
- la 6-7 luni – isi trage cearceaful de pe cap
- la 8 luni – poate tine in fiecare mana o jucarie
- la 9 luni – trece un obiect dintr-o mana in alta
- la 15 luni – suprapune 2 cuburi; introduce bile intr-un flacon, bea singur din cana, foloseste lingurita neîndemânatec
- la 18 luni – suprapune 3 cuburi
- la 2 ani – suprapune 4 cuburi, răsfoiește o carte fila cu fila; deseneaza ghemul; duce lingurita fara sa verse mâncarea; își scoate ciorapul
- la 21/2 ani – suprapune 6 cuburi; insira inele si bile de lemn pe o tijă; înșurubează un capac; îsi pune singur caciula
- la 3 ani – suprapune 9-10 cuburi; insira margele pe ata; se joaca cu papusa (jocuri cu tema); deseneaza cercul; linii orizontale si verticale; manâncă singur fară sa se murdărească; își pune pantofii; se spala pe mâini.
2. IN CADRUL COMPORTAMENTULUI COGNITIV, se urmaresc:
- receptivitatea generala la stimuli;
- activitatea de perceptie si reprezentare;
- memoria verbala (recunoasterea, descrierea in imagini);
- cunoasterea si operarea cu forme geometrice, orientarea in spatiu;
- activitatea de constructie;
- activitatea de reproducere grafica;
- caracteristici calitative de varsta.
Funcțiile cognitive de baza sunt: atentia, memoria, gandirea. Acestea se dezvolta prin invatare.
ATENTIA – la nou-nascut este captata numai de stimuli puternici si pentru scurte momente;
- la 2 luni- captata de sunete;
- la 12 luni – devine interesat de detalii;
- între 1 si 3 ani – atentia rămâne labila, difuza, involuntara, durata mentinerii atentiei active nedepășind 5-7 minute.
PERCEPTIA – este prezenta inca de la nastere;
- in primele 6 luni de viata percepțiile au loc in domeniul senzoriului de aproape (gust, miros, tactilkinestezice, sensibilitate termica)
- perceptia vizuala permite copilului sa coordoneze activitatea de manipulare, comparare, raportare in spatiu, la propria schema corporala; sa recunoasca forma rotunda la 15-18 luni; forma patrata la 21 luni; forma triunghiulara la 24 luni.
- La 1 an arata la cerere ochii, gura, nasul
- La 21 luni arata 4-5 parti ale corpului propriu
- La 12 luni percepe si reproduce imitand gesturi, acte, actiuni simple, indeplineste ordine simple
- La 18 luni identifica obiecte cunoscute, confrunta perceptiile actuale cu reprezentari
- La 30 luni percepe drumul pentru plimbare, imprejurimile locuintei.
REPREZENTAREA
– la 8 luni arata obiectele ascunse dupa ecran
– la 2 ani copilul cunoaste si recunoaste obiectele ca purtatoare ale semnificatiilor de intrebuintare
MEMORIA – este activa, involuntara, cu mare capacitate de pastrare
- memoria verbala este foarte activa
3. IN CADRUL COMPORTAMENTULUI VERBAL, se urmaresc:
- ganguritul, vocale, consoane;
- pronuntia de silabe;
- limbajul pasiv;
- limbajul activ;
- structura gramaticala a limbajului vorbit.
Pentru dezvoltarea vorbirii este necesara integritatea functionala a organelor fonatiei, auzului si a centrilor corticali corespunzatori.
- la 1 luna – trece de la tipatul monoton la tipatul modulat ca rudiment de semnalizareal unor nevoi si afecte pozitive sau negative
- de la 6 luni – articuleaza imitand grupe de sunete din cuvintele pronuntate de cei din jur
- dupa 7-9 luni – se realizeaza intelegerea cuvintelor
- la 10-12 luni – imita cuvintele pronuntate de cei din jur
- la 12-15 luni – exprima dorinte sau afecte
- la 13-14 luni – cuvintele sunt aplicate la obiecte sau persoane; pune intrebari cu privire la denumirea obiectelor si persoanelor
- la 20 luni – exprima verbal judecati elementare, se denumeste pe sine la persoana a III-a
- la 18-21 luni – construieste propozitii cu verbe
- la 24 luni – intelege 200-400 cuvinte dintre care 200 reprezinta fondul activ; propozitiile sunt corecte sintactic
- in al 3-lea an foloseste corect pronumele personal “eu”. La sfarsitul anului al 3-lea incepe sa se exprime in fraze.
Daca nu se ating aceste trepte => intarziere in dezvoltarea neuropsihica.
4. IN CADRUL COMPORTAMENTULUI SOCIAL-AFECTIV, se urmaresc:
- diferentierea reactiilor afective;
- imitatia si comunicarea afectiva;
- activitatea de joc cu adultul si copiii;
- manifestarea de independenta si autoservirea.
Repere:
- la 3 luni – isi manifesta bucuria la auzul vocilor cunoscute sau la vederea persoanelor care il ingrijesc
- la 4 luni – reactioneaza la modificarile mimicii si ale dispozitiei cand este mangaiat sau certat
- la 5 luni – plange cand persoanele apropiate se indeparteaza
- la 8 luni – se bucura cand i se vorbeste mângâietor, arată teama in contact cu unele obiecte sau persoane, plânge când este certat
- la 12 luni – doreste sa actioneze independent pentru autoservire (sa manance, sa se imbrace)
- la sfârșitul anului al 2-lea capata controlul verbal al activitatii psihoafective
- dupa 2 ani se apropie de alti copiii dar nu ii trateaza ca parteneri, ci ca jucarii
- de la 2 1/2 ani – apar momentele de opozitie fata de adulti (prima faza de incapatanare)
- catre 3 ani simte nevoia unei apropieri active de alti copii.
REGIMUL DE ACTIVITATE SI ODIHNA
PERIOADA 0-3 ANI
REGIMUL EDUCATIV in perioada 0-3 ani se realizeaza in cadrul timpului de veghe. Prin TIMP DE VEGHE se intelege perioada cand se poate actiona pentru dezvoltarea capacitatii copilului de a receptiona stimuli din mediul ambiant, de a se deplasa, de a-si dezvolta limbajul, functiile de cunoastere, comprtamentul adecvat mediului inconjurator. Timpul de veghe se utilizeaza pentru: alimentatie,
igiena individuala,
exercitii fizice,
activitate propriu-zisa = joc
Timpul de veghe cuprinde 4 perioade bine delimitate. =>
1. PERIOADA INLATURARII INHIBITIEI din timpul somnului; in aceasta perioada sistemul nervos al copilului trebuie putin solicitat; aceasta perioada este folosita pentru igiena individuala (spalare, imbracare, etc).
2. PERIOADA CAPACITATII OPTIME de munca a sistemului nervos. Aceasta perioada variaza ca durata in functie de varsta copilului astfel: sugar – 7-10 min.
2 ani - 10-12 min.
3 ani - 10-15 min.
3. PERIOADA SCADERII TREPTATE a capacitatii de munca a sistemului nervos. Aceasta perioada se utilizeaza pentru intarirea legaturilor nervoase formate anterior (reluarea exercitiilor, cunostintele noi predate).
4. PERIOADA SCADERII RAPIDE a capacitatii de munca a sistemului nervos; in aceasta perioada se iau masuri privind pregatirea pentru somn a copilului.
Dezvoltarea psihologica a copilului se realizeaza prin actiunea directa a mamei (sau persoanei care il ingrijeste), prin actiunea mediului ambiant, dar si prin actiunile instinctive ale copilului manifestete prin joc si imitatie.
Pentru copil, jocul este o necesitate, o manifestare instinctiva, o forta de dezvoltare a deprinderilor motorii, o modalitate de insusire a notiunilor noi, de dezvoltare a limbajului, a functiilor de cunoastere in general, a spiritului de disciplina, a comportamentului, a intregii sale personalitati. Toate acestea ar reprezenta functiile principale ale jocului.
Dar jocul are si functii secundare: inlatura plictiseala cauzata de inactivitate, contribuie la instalarea odihnei, este un element de transmitere a ideilor, un element de manifestare sociala.
La sugar jocul are un caracter pasiv, primitiv, fara nici un scop constient, dar la sfarsitul primului an de viata el devine activ.
DIVERSE CATEGORII DE JOC
A) Jocuri senzoriale – care se bazeaza pe dezvoltarea senzatiilor: - gust
- acustice
- tactile
Jocuri motrice – care dezvolta coordonarea miscarilor, jocuri de indemanare, forta fizica (gimnastica, alergari, sarituri, aruncari).
C) Jocuri psihice urmaresc: dezvoltarea functiilor de cunoastere si afectivitate.
Sunt jocuri bazate pe comparatie si recunoastere (loto, domino), de imaginatie (nascocirea povestilor, desenelor), gandire sau inventivitate (enigme, ghicitori), reprezentare (povestiri), rationament (sah), curiozitate (jocuri noi).
Pentru dezvoltarea afectivitatii recurgem la jocuri de desen, pictura, modelaj, muzica.
Exercitarea vointei se realizeaza prin jocuri de imitatie, de inhibitie (de reprimare a miscarilor prin oprire voluntara) care contribuie la dezvoltarea capacitatii de stapanire de sine.
In primul an de viata, jocurile au un caracter de manipulare, de deplasare a jucariilor – ele sunt menite sa contribuie la dezvoltarea gandirii, coordonarea musculaturii motorii a ochiului, la formarea unor reprezentari despre obiecte.
La grupa mijlocie jocurile au caracter de imitatie.
La grupa mare se recurge la jocuri cu pronuntat caracter de creatie cu ajutorul carora la copil apar primele forme de analiza si sinteza.
Prin organizarea jocurilor la copii se urmărește:
1) dezvoltarea posibilitatii de a manipula diferite obiecte
2) dezvoltarea capacitatii de imbinare a diferitelor obiecte
3) imbogatirea cunostintelor privind proprietatile caracteristice ale unor obiecte
4) dezvoltarea posibilitatii de a trece de la o activitate fara nici un scop, la interesul de a urmari un anumit rezultat
5) urmareste formarea obisnuintei de a-si concentra atentia
6) de a imbogati preocuparile si interesul spre activitati variate
7) dezvoltarea functiilor de cunoastere, a caracterului, a intereselor, a personalitatii
8) dezvoltarea coordonarii miscarilor, a fortei fizice.
CONTINUTUL REGIMULUI EDUCATIV IN CRESE
- are ca obiectiv stimularea dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor, dezvoltarea sociala in sensul educarii comportamentului, urmarindu-se dezvoltarea independentei acestora.
- In a doua jumatate a primului an de viata, se favorizeaza deplasarea prin târâre a copiilor, pe covor sau in țarcuri mari cu ajutorul jucăriilor colorate in miscare.
- In al 2-lea an de viata trebuie exersat mersul prin exercitii de deplasare in picioare sau prin exercitii ritmice, 20 de minute pe zi.
- In al 3-lea an trebuie sa se exerseze alegarea, saritura si miscarile in echilibru.
ORGANIZAREA TIMPULUI DE VEGHE LA COPIII 0-1 AN
Trebuie asigurat: - un somn suficient
- jucarii corespunzatoare
- participarea adultilor la jocul copiilor.
Până la varsta de 3 luni programul de activitate are un caracter individual, având ca scop înviorarea copilului si stimularea analizatorilor optic si vizual. Exercitiile constau din vorbirea cu glas scazut si cald, ridicarea copilului in pozitie verticala pentru câteva clipe si asezarea apoi pe abdomen. Aceste exercitii vor avea o durata de 3-4 minute.
Dupa vârsta de 3 luni programul de activitate poate fi executat in colectiv. El consta in exercitii de inviorare (se vorbeste cu copilul, este strigat pe nume, i se zâmbeste).
Urmeaza apoi exercitii de urmărire a obiectelor si a chipului mamei (persoanei de ingrijire), exercitii de intoarcere, de apucare, de asezare, culcare, de sustinere sub axile. In timpul acestor exercitii sugarului de 3-6 luni i se vorbeste tot timpul si i se stimuleaza gangurelile.
Pentru sugarii de 6-12 luni exercitiile trebuie executate individual. Se practica jocuri de înveselire, exercitii motorii (culcare, asezare, ridicare, pășire, mers).
Dupa odihna se practica exercitii pentru dezvoltarea limbajului (gângurit, silabisire, imitarea sunetelor, formarea ințelegerii cuvintelor).
Copilul nu trebuie tinut in pozitie sezânda inainte de a putea face aceasta in mod spontan, pentru evitarea deformarilor de coloana.
ORGANIZAREA TIMPULUI DE VEGHE LA COPIII 1-3 ANI
Principiile sunt: - asigurarea odihnei copiilor
- asigurarea timpului suficient destinat jocului si a jucariilor corespunzatoare
- asigurarea conditiilor de mediu fizic: spatiu, mobilier, microclimat
- adoptarea de catre personalul de ingrijire a unei atitudini individuale fata de copil ( sa se joace, sa le vorbeasca, sa se plimbe cu ei)
- activitatea sa contribuie la formarea comportamentului deprinderilor igienice, deprinderilor elementare de viata, la intarirea sanatatii copilului.
Intre 1 si 2 ani se urmareste:
1. dezvoltarea, perfectionarea si coordonarea motorie
2. dezvoltarea vorbirii
3. dezvoltarea functiilor de cunoastere (observatie, atentie, memorie, imaginatie)
4. dezvoltarea simtului ritmului
5. formarea deprinderilor generale si igienice
6. formarea relatiilor pozitive copii-copii, copii-adulti.
Exercitii: de urcare si coborare a treptelor, mersul pe scandura, trecerea peste un obstacol, jocuri cu mingea, inchiderea si deschiderea unor cutii cu capace, incheierea si descheierea unor nasturi, insirarea de inele, margele, puzzle.
Intre 2 si 3 ani se urmareste:
1. perfectionarea motricitatii
2. dezvoltarea limbajului
3. dezvoltarea functiilor de cunoastere si a simtului muzical
4. dezvoltarea trasaturilor de caracter
5. insusirea deprinderilor generale si igienice.
Dezvoltarea limbajului poate fi stimulata prin imagini desenate, povesti ilustrate.
Jocul cu papusile – poate stimula cunostintele despre haine, mobilier, vesela, alte obiecte din ambianta si in cadrul acestui joc, copilul poate schita jocuri cu roluri.
In educatia pentru curatenie, asezarea pe olita poate fi inceputa pe la varsta de 6-7 luni, de 3-4 ori/zi, nu mai mult de 5 minute.
La sfârsitul anului al 2-lea copiii sunt curati in timpul somnului de zi. Dupa 2 ani poate fi folosita așezarea pe scaunul toaletei.
De la 13 luni copilul trebuie sa cunoasca sapunul si prosopul.
La 16 luni se va antrena pentru spalarea mainilor.
De la 18 luni se va antrena pentru spalarea fetei.
Dupa 2 ani se va antrena pentru deprinderea de spalare a dintilor.
Pana la 18 luni trebuie sa stie sa foloseasca lingurita si cana.
MODEL DE PROGRAM DE VIATA
PENTRU COPIII DIN CRESA
ORA PROGRAM
730 - 800 Sculare, spalare, imbracare
800 - 830 Micul dejun
830 - 930 Jocuri si exercitii organizate
930 - 1130 Plimbare
1200 - 1230 Masa
1230 – 1300 Pregatirea pentru somn
1300 - 1530 Somnul de zi
1530 - 1600 Imbracarea
1600 - 1630 Gustarea
1630 - 1830 Plimbare
1830 - 1900 Dezbracare
1900 - 1930 Pregatirea pentru masa
1930 - 2000 Masa
2000 - 2015 Jocuri usoare
2015 - 2040 Pregatirea pentru somn
2040 Somn
ORGANIZAREA SOMNULUI
Durata somnului variaza in raport cu varsta.
In prima luna dupa nastere copilul doarme 4/5 din timp, restul de timp fiind folosit pentru hrana.
Alternanta perioadelor de somn cu cele de veghe capata un caracter de sistematizare incepand din luna a 2-a de viata.
Pentru realizarea unui somn profund sunt necesare indeplinirea urmatoarelor conditii:
1. activitatea copilului inainte de somn sa aiba un caracter linistit
2. se vor inlatura excitantii puternici din mediul extern (zgomot, lumina, caldura, etc)
3. se vor utiliza excitanti neconditionati care duc la instalarea somnului (aer liber, aer curat, microclimat, ilumitat) si excitanti conditionati (ora fixa de somn, dormitul in acelasi loc)
4. se vor organiza conditii corespunzatoare referitoare la imbracaminte, pat, spatiu rezervat pentru somn.
DURATA SOMNULUI
Pe masura inaintarii in varsta creste durata starii de veghe si scade durata somnului.
La 3 luni doarme 17 ore din 24.
La 3 ani doarme 13 ore din 24.
DURATA PERIOADEI DE VEGHE
La nou nascut – 20-30 min.
La 2-3 luni – 60 min.
La 6-8 luni – 2-21/2 ore
La 15 luni – 3-31/2 ore
La 3 ani – 6-7 ore
interesant...
deci ei inteleg tot...
felicitari ptr castigarea concursului